Legenda spune ca pe Suha Mare, lânga Topsita Rece, s-ar fi aflat cândva, prisacile domnesti si ca de la „stilbicanii ” lui Stefan cel Mare, care se ocupau cu stiubeiele cu miere ar veni numele satului Stulpicani. Legenda poate sa contina si mult adevar. Actuala comuna este atestata documentar într-un uric de danie domneasca în anul 1488, în care se aminteste ca terenurile au fost daruite de Stefan cel Mare, noii sale ctitorii respectiv Manastirea Voronet.
Mosia Stulpicaniilor cuprindea întreaga vale a Suhai, în 1488, si fusese, pâna la vânzare, stapânita de obstea unui sat liber, înrudita cu obstea Câmpulungului Moldovenesc, iar legaturile de sânge vor dura peste veacuri, dovada ca, în 17 iunie 1723, când Racovita Voda întareste proprietatea manastirii Voronet, satul este numit "Stulbucani din Câmpulung".
Datorita existentei pasunilor, a codrilor de brad si foiase pe teritoriul comunei s-au statornicit oameni veniti din diferite zone ale tarii (din Transilvania, Moldova,Bucovina) dar si din unele parti ale Europei. Din 1879, functiona la Stulpicani o scoala cu 4 clase. În 19 februarie 1875, s-a nascut la Stulpicani, viitorul publicist si scriitor bucovinean Nectarie Cotlarciuc.
Banca populara raiffeisiana s-a înfiintat în 1 februarie 1903, sub directiunea lui Georgiu Pojoga, cu Ion Tonigariu presedinte si cu Emilian Iliut casier. Fata de alte localitati ale judetului, în comuna Stulpicani sunt pastrate si puse în valoare, atât de generatiile mai vechi cât si de cele tinere, comorile stramosesti.
